Cruising

Inainte de toate, as fi postat daca de miecuri pana duminica nu mi-ar fi intrat netul pe butuci. Ce am facut in acest interval de 6 zile de la ultima postare? Multe si interesante, intr-un fel de a o spune.
Pai fratele meu s-a intors de la mare, si da semne ca vrea sa se apropie de mine. Insa operatiune o cam da in butuci, dupa faza de sambata...toate la timpul lor insa!
Da, sambata am mers la filmul Transformers. Inainte de toate singurul lucru care m-a facut sa imi amintesc de existenta desenului animat a fost o secventa Robot Chicken, cu un Optimus Prime facand un control al prostatei si murind de cancer! "Using the whole hand doc?" Deci nu prea stiam cu ce se mananca serialul.
Ei bine, filmul este de actiune, si este chiar placut de vizionat. Are suficiente momente amuzante , foarte placute (am mai zis asta oare?), la care se adauga efecte foarte speciale, si o poveste care te tien cat de cat in priza. Am aflat de pe prietenul Wiki ca vocea din film a lui Optimus e chiar cea originala, ca sa vezi! Eu ii dau 7,65 filmului, din punct de vedere al "criteriului meu",aplicat la orice film, insa ca film de actiune este 9,2. Ca o mica nota personala ,daca vedeam 300 in cinema, nu mai ma duceam ani de zile ,ca sa se amelioreze paguba! Dar Transformers asta ar fi ameliorat cam 30% din ea :>
Dupa aia am mers la tereasa la Backstage. Pe langa conversatiile mistocaresti [cum sa nu razi cand unul devine foarte atent la auzul numelui unei fete- fata fiind destul de edgy si nefiind o frumusete de 90-60-90], si amuzatul pe seama gandacilor zburatori, cu bonus in mirosul EXECRABIL a fumului tigarilor "aromate", bleah!, am avut parte si de o oarecare surpriza. Daca il stiti, Radu Naum a luat loc la o masa, fumand o tigara nearomata [Slava Domnului pentru asta, nu mai rezistam la o a 3-a serie!], cu un Becks pe care nu l-a terminat si cu un ziar intr-un format nemaivazut de catre mine [da, eu marele cititor de ziare], vorbind vreo 2 minute si la mobil despre lucruri la care nu am fost atent [poate as fi ascultat, dar discutiile noastre escaladau in umoristica]. Dar omul pare foarte asezat si la locul lui, impresie pe care o da si pe sticla. Cam trist omul, dar ce sa-i faci...
Drumul de intoarcere spre casa a fost foarte...urat. A inceput o cearta in care orice spuneam eu nu aveam dreptate, ci prietena lui, desi eu mi-am recunoscut vina ca as fi spus glume nelalocul lor, dar de unde sa imi dau seama ca s-ar fi suparat atat de tare? In fine, mi-a aratat exact ce stiu de la el, e un incapatanat fara margini, si faptul ca ia apararea altcuiva nu ma mira, tot timpul am fost pus in postura asta. Tot ce pot spune este ca niciodata nu vom avea o relatie 100% normala de frati, tocmai din cauza faptului ca el nu isi recunoaste niciodata vina, desi isi da seama de acest lucru. Pacat, dar mai trist e ca anul nu s-a terminat pentru mine...
Intentionam in zilele acelea sa ii scriu ghidului si sa ii spun pe larg ce si cum legat de neramanerea mea in grupul montan, pentru ca sincer nu vreau sa creada ca am ceva cu el sau ca ma retrag c-as fi genul acela de om care are o pasiune in a se retrage de oameni, sincer cand am fost in sambata anterioara la reuniune si m-a intrebat ce ma deranjeaza, a fost oribil sa-i spun un fleac. Da, momentul acela m-a dat peste cap rau rau de tot, multe amintiri mi s-au rascolit, foarte neplacut.Norocul meu ca Fifi m-a inteles, chiar daca a trebuit sa scriu un roman intreg de evenimente recente petrecute in viata mea, dar nu conteaza asta, ci faptul ca m-a inteles si ca a fost de acord cu mine, fie si cu jumate de inima. Ii sunt recunoscator ei pentru lucrul acesta oricum. Am aflat ca i-a explicat pe scurt cum sta treaba, si m-a inteles dansul, partea buna e ca daca imi fac curaj sa ii spun, imi va fi mai usor. Macar atat.
Cel mai dezarmant lucru...pai aveam impresia ca "mama cat am de facut cand imi revine netul!", ziceam ca stau cu orele pana imi termin chestiile....juma de ora mi-a luat! Aia e toata viata mea, juma de ora de navigat...Gandesc stramb, dar si mai rau ma doare ca nimeni nu a paut afectat de lipsa mea, nici un mesaj, nimic...dar in fine, asta e o aiureala la mine in cap, nu ceva logic si rational, dar tot arata intr-o proportie faptul ca nu prea sunt apreciat...offff, faza asta m-a deprimat rau de tot, duminica eram varza.
Si in concluzie, 2007 nu mi s-a terminat. Exact ce imi trebuia mie!