[-Escalada-]

Pentru cei carora am trimis link, sa stiti ca postarea "cotidiana" este inaintea acesteia, sa nu credeti ca v-am mintit cand v-am trimis link-ul :) Now ,let's get down to business!

1962. Au trecut 13 ani de la evenimentele de pe pamantul sau natal.Ii pare rau ca nu poate sa intervina spre a schimba ceva, dar asta ii va fi soarta in toti anii pe care ii va trai.Prea multe implicatii pentru el in caz ca ar dori sa intervina. Prea multi adversari cunoscuti si necunoscuti.

Este in Statele Unite, tara tuturor posibilitatilor, "a libertatii" si a oportunintatii. El a urmat prima cale. Si-a luat un apartament la marginea New York-ului si s-a angajat barman. Frumos baruletul, linistit, fara mitocani pe post de clienti, doar oameni care vin ca sa se relaxeze si sa se racoreasca. Si tot ce trebuia sa faca era sa fie politicos si sa poata lega o discutie normala. Nimic mai simplu pentru el!
Aici a intalnit oameni care mai de care mai speciali. Ziaristi, postasi, politisti...toate categoriile existente, fiecare cu povestea sa ,cu experientele sale.Anii petrecuti in salbaticie, si in lumea "salbatica" ii dadusera o imagine destul de urata asupra fiintei umane. A vazut oameni care nu puteau sa aprecieze frumusetea din jurul lor. Oameni incapatanati, care preferau ca Papa sa le spuna ce sa gandeasca decat sa incerce sa-si analizeze lumea din jurul lor cu propriile resurse...
Oamenii din zilele astea aveau altceva... Iuti, vioi, atenti la ce se intampla in jurul lor, deschisi la noi idei... Nu cu totii, desigur, dar si asta era ceva.
New York este ....un ghiveci! De culturi, mentalitati, traditii, necunoscatorul ar crede ca orasul nu apartine Statelor Unite. Uneori M se gandea la faptul ca NY ar fi trebuit sa fie capitala SUA. De ce? Teoretic, capitala este, pe langa centru administrativ/politic, si o fereastra asupra tarii a carei capitala este. Washingtonul este prea conservator. L.A. este prea exhibitionist. New York nu este la mijlocul acestei axe, are doar cate putin din toate culturile care au format poporul american. De fapt, s-ar putea si auto-guverna, atat de capabil este orasul acesta. Ma rog, alimentele ar fi de import, dar are suficiente lucruri pentru export...
Evident ca un oras de asemenea proportii nu are numai pari frumoase. Cand se intorcea acasa in fiecare noapte, avea de a face cu tot felul de "personalitati" urbane. Uneori a scapat cu bine, alteori a trebuit sa acorde niste corectii, dar niciodata cevasuficient de grav ca sa ii intrerupa placuta rutina zilnica. Nu era o rutien monotona sau plictisitoare, ci mai mult un sir de experiente noi si placute, aproape interminabile, un fel de corn al abundentei. Nu trecea in finalul careia sa isi spuna "am trait s-o vad si p-asta", intr-un mod teatral. Poate cei mai frumosi ani de cand salasuieste prin lume...
Intr-o zi de septembrie insa, firul s-a rupt. In bar intrasera 2 indivizi care nu pareau sa apartina atmosferei obisnuite. Aveau sacouri lungi, fapt care i-a amintit imediat de agentii comunisti cu care a avut de a face cu ani in urma. Dar nu pareau a fi comunisti...Dupa ce au cerut ceva de baut, cu un accent stricat italiano-american, a devenit clar cu ce avea de a face:venisera "in interes de serviciu". M si colegii sai de la bar au devenit foarte atenti la fiecare miscare a noilor clienti. Dintr-o data, tacerea se rupe:
-Ia spune baiete, vreau sa vorbesc cu cel care conduce treburile pe aicea!
Patroana nu era acolo, asa ca M prelua responsabilitatea. Era clar ce vroiai respectivii, si stia ca o sa ii refuze, nici el si nici patroana nu agreau astfel de "afaceri", cu riscurile asumate.
-Doamna Cocker nu este aici, asa ca daca aveti vreo problema, o vorbiti cu mine.
-Suntem reprezentantii unor...oameni de afaceri. Probabil ati auzit de Silvio Fabianni...
-Da, ce-i cu el?
-[usor deranjati de impertinenta lui M] Dansul va propune un mic targ...unul pe care nu il va regreta nimeni. Stiti ca orasul e periculos...Noi ne oferim, in numele domnului Fabianni ,sa va asiguram siguranta acestui mic si comod local...contra-cost, evident.
-Ce va face sa credeti ca noi nu ne putem asigura singuri protectia?
-Ce te face sa crezi ca TU o poti asigura?
-Uite cum sta treaba domnilor...Nici eu, nici doamna Cocker, si nici un angajat al dansii nu ar accepta aceasta oferta, indiferent de costul acestui "serviciu"!
-Nu ,nu, vad ca nu prea ati inteles ce....
-Ba am inteles foarte bine, iar voi va pierdeti vremea aici. Cersiti bani in alta parte!
In momentul acela, unul din mafioti intinde mana pe sub palton, in mod clar incerrcand sa scoata ceea ce in mod cert este un pistol. M observa acest lucru si scoate intr-o clipita o pusca cu alice de sub bar, indreptand-o spre capul unuia din mafioti:
-Fara trucuri de genul asta, ca nu veti reusi niciodata. Am sa va rog sa iesiti din bar ,fara scandal, da?
Mafiotii sunt pe cat de surprinsi de opozitia afisata de M, pe atat de dezarmati. Era ilogic sa incerce mai mult, din ce li se daduse sa inteleaga, puteau sa sfarseasca morti amandoi. Cel care intinsese mana pe sub palton cauta in celalalt buzuna, scotand incet o carte de vizita, pe numele lui Fabianni ,cu mentiunea "intreprinzator". Amuzant termen. Cei 2 se indreapta, apoi, spre iesire, fiind intrerupti de M:
-Bauturile nu sunt din partea casei!
In mod evident aceasta replica i-a enervat al culme pe mafioti, dar nu aveau ce sa-i faca. Erau la mana lui, el avand avantaj.Lasa o bancnota de 5$ si ies pe usa. Nu o fi fost cea mai inteligenta miscare, dar indiferent de ce ar fi facut, refuzul platii ii va fi adus invariabil si a 2-a oara...