16 iunie 2007

[-Revenire in escapada..-].

Uneori se intreaba cu ce il ajuta aceasta supra-analizare a tot ce il inconjoara. E ca si cum s-ar forma un impaienjenis in mintea lui, atat de des incat nu mai stie ce sa inteleaga din toate datele extrase. Mai bine cu panze decat fara...
Isi continua traseul prin oras, si dessi sta de o viata aici, inca este uimit de vesnicele contraste. Cladiri vechi, neconditionate, alaturi de cladiri renovate ,blocuri, cladiri moderne de birouri...Daca ar fi fost turist nu ar fi inteles nimic cel mai probabil. Ce sa inteleaga din aceasta inginerie genetica?Nici macar zone bine delimitate nu ar vedea, ar zice ca planificarea urbana a fost facuta de un excentric, un om cu o doaga lipsa. Un nebun? Nu mai mare decat el, analizatorul....
Caldura incepe sa rasara din neant, el incepe sa simta cum incearca sa-i intre prin nari, si sa-l stoarca de vlaga. Fruntea, o suprafata neteda si amta, devine incet-incet un patinoar slinos, transpiratia amestecata cu unsoare necontenind in trecerea catre mediul exterior. Il deranjeaza, deoarece ,plina de transpiratie, fruntea i se sufoca, da senzatia ca si cum ar purta o folie de plastic, lucru care ii deranjeaza simtul de ordine.
Da, transpiratia este dezordine. Desi stie ca este sanatoasa, transpiratia si-a pus amprenta in preconceptiile stupide moderne ca un lucru care trebuie evitat, ascuns, un lucru rusinos. Dar pentru el nu este o rusine. Este discomfort.Discomfortul este o abatere de la echilibrul tactil, care trebuie remediata.Cum? Dand cu mana peste frunte... Suna simplu, dar facand asta o data la 5 minute devine un stress...Si il innebuneste, ii vine sa-si reteze mana si....dar stai asa, fara mana nu mai scapi de transpiratie, nu? Vai, cat de imatur!
Normal ca i se face sete! Solutia este...? Nu, nu sa vaneze oameni, ci sa bea ceva! Uite un butic, cu clasicul frigider personalizat cu firma a caror sucuri contine. "As vrea si eu o sticla de..." pe un ton foarte politicos. Cu ce il ajuta asta? Nici el nu prea stie, dar ii e prea frica sa NU faca asta. Macar nu va fi luat la bataie de un vanzator prea curand... Isi ia sticluta si pleaca, o deschide si bea ca un nebun din ea. Niagara. Marketing bun? Probabil. Apa minerala e mult mai racoritoare decat combinatia asta de chimicale. Dar nu e dulce. Mmmmm... Se gandeste la toata intoxicarea de publicitate pe care o au bauturile astea, si nu intelege un lucru: cum de pot fi oamenii atat de usor de manipulat? Teoretic, oamenii fac ce este mai bine pentru ei. Pai si atunci ce are apa minerala sau apa plata? Dar nu vrea sa fie mai catolic decat Papa:si el a picat in aceeasi cursa.
E curios insa ca au ajus un fel de...simboluri ale societatii moderne. Multe din activitatile adolescentilor se revolva in jurul acestor cocktailuri carbogazoase chimizate. SUnt multe lucruri pe care baiatul nostru nu le intelege. De fapt, se simte rupt de lume ,de parca ar fi trait 60 de ani pana in momentul cand curiozitatea il loveste:Ce naiba e cu astia? Adica se aduna la terase, si stau la o discutie cu un Pet in mana...nu putea sa fie o farfurie cu mancare? Sau un album? Sau nimic, doar ei 2, stand fata in fata cu sentimentele sagetate in directia celulalt. Dar nu infipte, ci doar aruncate, ca celalalt sa le prinda si sa le aseze acolo unde le e locul... Societate consumista...

Niciun comentariu: